aTELier (V)

deci aTElier (V), tot mai sofisticat, dar cu cerință mult simplficată. vreau de data asta de la voi un sonet (italian sau englezesc) cu titlul ”Dragobete/Instagram”. Căutați în sursele dorite cum trebuie să arate un sonet.

deadline: duminică 25 februarie (ora 22:45). vă las mai mult timp și pentru că e un task mai dificil, dar și pentru că nu voi fi la comp sîmbătă dimineață, ca să jurizez.

voi alege trei texte sau cinci, dacă primesc variante foarte bune.

același format pt textele remarcabile (1,5, TNR, word) mail sau PM facebook.

Mihók Tamás

Dragobete/instagram
sonet prosodically incorrect

cerul era un șifonier deschis, enorm,
câteva rochii atârnau arbitrar,
purtai pe glezne zorzoane de crom,
cu pași de jaguar,

din altocumulus, son lux te colima sonor,
ocoleai fiorduri sinusoidal,
cât perimetru neuzitat împins în decor,
traverse de metal.

tu cea care la subsolul informațiilor genetice trebăluiești,
ți-am dat în dar
o lunetă, basorelief animalier ți-e inima când mă privești
prin ea, amuletă dată cu var

în fața căreia mă dau bătut –
ridică-mi vocea-n văzduh ca pe-un vas de lut.

***********************************************

Emanuela Buşoi – Happy Dragobete
Motto: „Chatui-m-aş şi am cui”

Tastează 1 pentru întâlnirea
Lui cu Ea , în zi de dragobete;
Tastează 2 pentru ca iubirea
Pe toţi cu a ei vrere să ne-mbete.

În cele o sută de mesaje
L-am găsit, o soartă, pe al tău
Şi de crezi sau nu în vagi miraje
Ţi-am trimis un gând prin semeseu.

Cuvinte, nu, aleg emoticoane,
Să înţelegi ce mult te preţuiesc,
Pe chat, din lista de persoane,
Azi, ţie îţi dau like şi-ţi zămbesc.

Iubirea-i unde nu gândeam:
Pe facebook, chat şi instagram.

****************************************************

Angela Stănilă – Dragobete/insta(nt)gram
(soțului meu)

Îți număr pașii inimii de dimineață,
răsfir în palme părul grizonant
și-aș vrea cu timpul să mă iau la harță,
să-ncetinească mersul galopant.

Să stea pe loc nisipul din clepsidră,
să se oprească soarele-n zenit,
iar noi să stăm ascunși într-o firidă
pân’ Bătrânețea ne-o fi ocolit.

Aș vrea, dar știu că asta nu se poate!
Mă mulțumesc cu-atât cât ne-a rămas.
Și, cred, vom fi uniți și după moarte
Fără să spunem crudul „Bun rămas”!

Iubirea nu încape într-o zi!
Iubirea este un mod de a fi!